Potrivit raportului, aproximativ 50% din populația urbană, în special din orașele precum București și Craiova, va fi expusă temperaturilor extreme până în anul 2040.

Conform datelor din raportul „Starea Climei – România 2024”, durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut alarmant între 1950 și 2023. În regiunile de sud-vest și est ale țării, aceste fenomene extreme s-au prelungit cu 25-30 de zile în fiecare an, afectând sănătatea populației și economia. „Criza climatică globală a atins un punct critic, evidențiat de datele din 2023 care arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48 de grade Celsius față de perioada preindustrială,” avertizează raportul. Această creștere a temperaturilor a condus la o serie de schimbări climatice profunde, cu aproape jumătate din zilele anului 2023 depășind pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris.

În acest context, valurile de căldură au devenit o amenințare majoră pentru România. În mod particular, orașele mari, precum București și Craiova, sunt vulnerabile din cauza densității populației și fenomenului de insulă de căldură urbană – o situație în care temperaturile în zonele urbane sunt semnificativ mai ridicate decât în cele rurale, diferențele atingând până la 7-8 grade Celsius. „Până în 2040, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană,” se subliniază în raport, ceea ce subliniază urgența unor măsuri imediate de adaptare și prevenire.

O amenințare majoră pentru agricultură

Un alt fenomen asociat schimbărilor climatice este seceta, care a afectat România într-un mod devastator în ultimii ani. Perioada 2018-2021 este menționată în raport drept cea mai lungă secetă înregistrată, având consecințe dezastruoase asupra agriculturii și securității alimentare. Suprafața afectată de secetă, fie ea moderată, severă sau extremă, s-a extins considerabil în acești ani, punând presiune pe fermieri și comunitățile rurale din întreaga țară.

„Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare,” se arată în raport. Această tendință continuă, iar specialiștii avertizează că va influența profund ecosistemele și producția agricolă, în special în zonele deja afectate de aridizare. Proiecțiile pentru anii 2025-2050 sugerează o creștere a frecvenței acestor fenomene, cu impact direct asupra producției de alimente și a resurselor de apă.

Pe lângă valurile de căldură și secetă, România se confruntă cu o intensificare a fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe. Datele raportului evidențiază că, între 1940 și 2023, condițiile favorabile pentru asemenea evenimente s-au intensificat, în special în estul și nordul țării. Aceste furtuni, adesea însoțite de grindină, ploi torențiale și vânturi puternice, pun în pericol infrastructura și viețile cetățenilor.

Proiecțiile pentru viitor sunt sumbre, indicând o intensificare a fenomenelor extreme până la sfârșitul secolului, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Infrastructura actuală a orașelor din România nu este adaptată pentru a face față acestor schimbări climatice, ceea ce impune necesitatea unor politici integrate de adaptare și protecție.

Impactul schimbărilor climatice în mediul urban

Un aspect semnificativ abordat în raport este amplificarea schimbărilor climatice de către urbanizare. Orașele mari, în special București și Craiova, devin din ce în ce mai vulnerabile la efectele creșterii temperaturilor. Fenomenul de Insulă de Căldură Urbană reprezintă o provocare majoră, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale din jur.

„Urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Căldură Urbană, iar diferențele de temperatură pot ajunge până la 7-8 grade Celsius,” arată raportul. Aceste efecte au implicații directe asupra sănătății populației urbane, dar și asupra infrastructurii orașelor, care va trebui adaptată pentru a face față schimbărilor climatice.

Pentru a contracara efectele schimbărilor climatice, România va trebui să implementeze politici eficiente de adaptare și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Raportul subliniază necesitatea unor soluții bazate pe natură și a unor politici urbane integrate care să atenueze impactul Insulelor de Căldură Urbană și să îmbunătățească rezistența comunităților urbane. În acest sens, Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective ambițioase pentru neutralitatea climatică până în 2050.

Deși România a făcut pași în promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice, lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară a măsurilor existente reprezintă provocări majore. „România a implementat măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate,” avertizează experții.

Tranziția către o economie verde și durabilă depinde de electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea energiei. În acest sens, sectorul energetic joacă un rol central, iar planurile de creștere a capacităților regenerabile și nucleare până în 2050 sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice.