Datele GPS colectate arată că, de la începutul invaziei, aceste păsări au făcut ocoluri mari și și-au redus semnificativ pauzele de odihnă și mâncare sau chiar au renunțat complet la ele.

Această schimbare în comportamentul migrator a avut consecințe semnificative asupra vulturilor. Păsările au avut nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la locurile lor de reproducere și au consumat mai multă energie pentru a parcurge distanțele mai mari. „Este ca și cum ai alerga la maraton, dar nu faci pauză să bei apă. Și la sfârșit, cineva îți cere să mai alergi 10 kilometri”, a explicat Charlie Russell de la University of East Anglia, coautor al studiului.

Cercetătorii avertizează că situația ar putea întârzia reproducerea vulturilor, deoarece aceștia au nevoie de mai mult timp pentru a se recupera. Acest lucru ar putea afecta șansele de supraviețuire a puilor, deoarece vor avea mai puțină pradă disponibilă atunci când ouăle eclozează.

Studiul, publicat în revista Current Biology, a analizat rutele de migrație ale 19 vulturi pătați care zburau prin Ucraina către zonele de reproducere din sudul Belarusului în martie și aprilie 2022, la câteva săptămâni după începerea invaziei ruse. Aceste rute au fost comparate cu 65 de migrații efectuate de 20 de păsări în perioada 2018-2021.

Descoperirile sugerează că vulturii au parcurs în medie 85 de kilometri în plus după invazia rusă în Ucraina. Un exemplu notabil este un vultur care a adăugat 250 de kilometri la traseul său de migrație. În timp ce înainte de război 90% dintre vulturi făceau escale în Ucraina, după invazie doar 32% au mai făcut acest lucru, unele locuri fiind evitate complet. Cele mai mari abateri de la ruta directă au avut loc în zonele cu activitate militară intensă.

Un vultur, poreclit Boroveț, a continuat să zboare prin Kiev, în ciuda luptelor intense, în timp ce un alt vultur, cunoscut sub numele de Denisa, și-a schimbat ruta după ce a zburat la doar un kilometru de exploziile de la periferia orașului.

„Războiul are un impact negativ asupra animalelor sălbatice, atât în ceea ce privește obiectivele de conservare, cât și în ceea ce privește suferința animalelor”, a spus Josh Milburn, filosof la Loughborough University.