Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat joi BBC, a acuzat Germania și Ungaria că blochează eforturile de a impune un embargo asupra importurilor rusești de energie, din care Rusia câștigă aproape 300 de miliarde de lire în acest an, o creștere de peste o treime față de la anul trecut.

Zelenski a acuzat țările europene care continuă să cumpere petrol rusesc că „fac bani din sângele altora”.

Frustrarea crește în rândul conducerii Ucrainei cu privire la Germania, care evită să sprijine măsuri mai dure privind petrolul rusesc.

„Unii dintre prietenii și partenerii noștri înțeleg că acum este un alt moment, că nu mai este o chestiune de muncă și bani”, a spus Zelenski. „Este o chestiune de supraviețuire”.

„Statele Unite, Regatul Unit, unele țări europene - încearcă să ajute și ajută”, a spus el.

"Dar avem nevoie de ea cât mai curând posibil. Cuvântul cheie este <>", mai arată Zelenski.

Convorbirea cu Macron

Interesant este că jurnalistul BBC a descris cum, la începutul interviului, Zelenski a primit un mesaj de la președintele francez Emmanuel Macron.

Președintele ucrainean nu a vrut însă să întrerupă interviul și l-a rugat pe jurnalist să-i acorde câteva clipe, pentru a-l anunța pe președintele francez. ”Avem o legătură și mă sună tot timpul”, îmi spune președintele. — Te superi dacă îi dau un telefon rapid?”, l-a întrebat Zelenski pe jurnalistul BBC.

- Îmi pare rău, nu pot vorbi acum, te sun mai târziu. BBC este aici pentru mine – i-a spus Zelenski lui Macron.

”Domnul Zelenski este, desigur, un fost comedian și actor. Dar în timpul interviului cu el am văzut un bărbat epuizat mental și cu o durere profundă în legătură cu situația în care sunt oamenii lui. Un om care a fost comparat cu Churchill, de a cărei conducere, în zilele întunecate ale războiului, mulți își vor aminti”, remarca jurnalistul BBC, profund impresionat de vizita efectuată în Ucraina.

Despre Mariupol

În interviul acordat BBC, Zelenski a vorbit și despre Mariupol, orașul-port din sudul Ucrainei, o țintă strategică a președintelui rus Vladimir Putin, care a fost deja devastat de săptămâni de bombardamente rusești.

„Avem și informații că, în afară de acele zeci de mii de morți, mulți au dispărut”, a spus el.

"Știm că documentele lor au fost schimbate. Au primit pașapoarte rusești și au fost trimiși la capătul Rusiei, unii în tabere, alții în alte orașe. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu acești oameni. Nimeni nu știe câți au fost uciși", a spus el.

Livrare urgentă de arme

Ministrul Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba , a cerut de asemenea livrarea urgentă a armelor în Ucraina .

El a cerut Germaniei să decidă rapid cu privire la livrarea de arme către Ucraina, adăugând că Kievul se bazează pe rolul principal al Berlinului în Europa.

Invazia Ucrainei de către Rusia a forțat Germania să facă o întorsătură istorică în politica sa de a nu trimite arme în zonele de conflict, iar Berlinul a promis că va dota Kievul cu rachete antitanc.

Dar guvernul ucrainean este frustrat de întârzierile în livrare, deoarece sunt necesare aprobări de la mai multe ministere pentru exporturile de arme care trebuie coordonate de guvernul german.

„Sper ca (Olaf n.r.) Scholz să ia o decizie pozitivă”, a declarat Kuleba pentru ARD.