Cea mai mare dezvăluire este că Lee Harvey Oswald a vorbit cu un ofiţer KGB la ambasada sovietică din Ciudad de Mexico cu câteva săptămâni înainte de omorârea lui JFK, relatează DPA.

Un raport al CIA a precizat că vizita lui Oswald la ambasada sovietică a avut legătură strict cu o solicitare de paşaport sau cu o chestiune privind viza.

Unele documente nu vor fi niciodată desecretizate

Legea din 1992 privind colecţia de documente despre asasinarea lui John F. Kennedy cerea ca toată arhiva legată de acest caz să fie făcută publică până în octombrie 2017, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici acum.

Philip Shenon, specialist în asasinarea lui JFK, a declarat pentru revista Politico, miercuri, că unele documente nu vor fi niciodată desecretizate, din motive de securitate, şi că acest lucru va alimenta teoriile conspiraţiei.

În opinia sa, mai sunt secretizate încă 15.000 de documente, majoritatea de la CIA şi FBI. 

Asasinarea continuă să alimenteze teorii ale conspiraţiei, în ciuda concluziei oficiale conform căreia JFK a fost ucis de Oswald.

Documentele declasificate mai arată că anchetatorii au înmulţit pistele de investigaţie, de la serviciile de informaţii sovietice la grupuri comuniste din Africa şi chiar la mafia italiană, pentru a stabili dacă Oswald a avut complici în această crimă comisă la 22 noiembrie 1963 la Dallas, în Texas, şi care a provocat un şoc în întreaga lume, potrivit AFP.

Documentele relevă în special că SUA şi-au intensificat activităţile de spionaj şi de influenţă asupra regimului cubanez al lui Fidel Castro, cu care Oswald a avut contacte şi pe care administraţia Kennedy dorea să îl răstoarne.

Cele 1.491 de documente au fost difuzate pe site-ul Arhivelor Naţionale, care conţin deja zeci de mii de dosare legate de moartea lui Kennedy şi de ancheta care a urmat.

Această nouă desecretizare de documente vine la două luni după ce preşedintele Joe Biden a amânat cu un an publicarea programată a tuturor materialelor legate de asasinarea lui JFK "pentru o protecţie în faţa unor daune identificabile aduse apărării militare, operaţiunilor serviciilor de informaţii, aplicării legii sau derulării relaţiilor externe, care ar fi de o asemenea gravitate încât ar cântări mai greu decât interesul public al unei desecretizări imediate".

Publicarea de miercuri va fi urmată de o analiză de securitate aprofundată a documentelor rămase clasificate, în număr de circa 10.000, însă nu există un calendar pentru definitivarea evaluării.

Majoritatea documentelor desecretizate miercuri au legătură cu Lee Harvey Oswald.

Atât preşedintele Joe Biden, cât şi predecesorul său Donald Trump au amânat publicarea documentelor legate de JFK, la solicitarea FBI, CIA şi a altor agenţii de securitate naţională.


Înainte de desecretizarea de miercuri, Arhivele Naţionale au estimat că peste 90% dintre dosarele administraţiei despre acest asasinat au fost deja declasificate.

Casa Albă este sub presiune să facă publice şi restul documentelor până la 15 decembrie 2022, cu excepţia cazurilor în care există motive de a păstra secretul.