Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.

Totodată, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1% pe an.

CA al BNR a menţinut, marţi, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Prognozele privind inflația

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie.

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului ţintei şi peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022.

Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6% în septembrie, de la 2,9% în iunie. Evoluţia reflectă efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri şi servicii manifestată ulterior relaxării restricţiilor de mobilitate şi de ascensiunea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii poliţelor RCA în luna septembrie.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6% şi la 2,9%, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce pe palierul de două cifre în septembrie, ajungând la 13,4%, de la 12,8% în august, în condiţiile unei activităţi intense de creditare în monedă naţională, susţinută inclusiv de programe guvernamentale. Componenta în lei şi-a accelerat astfel creşterea până la 18,4% în septembrie - cea mai înaltă valoare din mai 2016 - de la 17,5% în august, iar ponderea ei în total s-a mărit la 71,6%.