Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele cinci luni din 2022 a fost de 6.022, în creştere cu 16,95% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul de timp menţionat au fost din Bucureşti, respectiv 618 (în creştere cu 9,77% faţă de ianuarie-mai 2021), Capitala fiind urmată de judeţele Iaşi, cu 282 firme suspendate (în creştere cu 34,29%), Cluj - 280 firme (+2,94%) şi Neamţ - 244 (+23,23%), transmite Agerpres.

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa - 34 (la fel ca primele cinci luni 2021), Tulcea - 48 (+20%) şi Covasna - 50 (+4,17%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în primele 5 luni în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.771 (+24,28%), alte activităţi de servicii - 611 suspendări (+4,27%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 549 suspendări (+33,25%). 

Datoria guvernamentală, aproape la 50% din PIB. Avertisment de la economişti: România ar putea intra în incapacitate de plată. De aici şi graba de a schimba Codul Fiscal

"Din punctul meu de vedere, este cel mai mare pericol pentru România acum. E mai mare decât lucrurile de care ne temem noi, cum ar fi inflaţia, seceta, consecinţele Codului Fiscal. Ceea ce se adună şi se adună ca un material exploziv e datoria publică", a precizat profesorul de macroeconomie Mircea Coşea, într-o intervenţie în exclusivitate pentru DC NEWS. 

Datoria României, incomparabilă cu datoriile altor ţări

"Datoria publică pe care România o are, şi care s-a făcut într-un relativ scurt, un an de zile, nu trebuie comparată cu datoria publică a altor ţări. Sunt anumiţi analişti şi oameni politici care ne spun să nu ne fie teamă, pentru că şi Italia şi alte ţări au datorii mai mari decât PIB-ul, din punct de vedere procentual. Nu e acelaşi lucru ca la noi! 

În primul rând pentru că nu ne comparăm cu ţări care sunt în sistemul euro. Acesta protejează ţările de anumite colapsuri. Am avut exemplul Greciei în 2009-2011. Când Grecia a intrat în incapacitate de plată, BCE a venit imediat în ajutor şi a ajutat substanţial. Nu îşi permitea să cadă o verigă a lanţului euro. Noi nu suntem în situaţia asta, pe noi nu ne va ajuta nimeni. 

De ce spun, însă, că e un lucru foarte grav (n.r. datoria) şi mi-e teamă? Pentru că orice mişcare va face această coaliţie în direcţia creşterii economice, nu va ajunge să fie în avantajul situaţiei economice a poporului român. Toată această creştere economică se va duce în exteriorul ţării. În primul rând pe deficitul comercial, pentru că importăm foarte mult. În al doilea rând, apare rostogolirea datoriei publice, a dobânzii pe care o plătim pentru credite luate anterior. 

În această situaţie ar trebui ca la nivelul guvernului să existe o analiză foarte atentă a faptului că în primele 4 luni ale acestui an România a plătit  aproape 9 miliarde prin rostogolirea dobânzii, iar până la sfârşitului anului se poate să plătească 30 de miliarde. Aceasta este o sită prin care se scurge în defavoarea României creşterea economică pe care am putea să o avem", a mai precizat specialistul.