Așa cum stresul ne spune că suntem suprastimulați, plictiseala ne spune că suntem substimulați. Părinții îi pot ajuta pe copii să fie atenți la ceea ce îi face să se simtă bine sau rău și să aleagă activitățile care îi fac fericiți.

Timpul liber este esențial pentru bunăstare, deoarece ne relaxăm și eliminăm stresul. Acesta îmbunătățește creativitatea eliberându-ne mintea de problemele presante și permițându-ne să ne întoarcem la ele cu ochi proaspeți. Ne permite să construim noi abilități și să obținem noi informații. Ne poate ajuta să formăm și să menținem legături și relații sociale. Ne îmbunătățește sănătatea fizică în mod direct – pentru că ne angajăm în activitate fizică – și indirect – pentru că reduce stresul.

Timpul liber este un moment pentru a încerca noi roluri și a ne folosi imaginația și abilitățile de rezolvare a problemelor. 

Ca toate emoțiile, plictiseala are un scop. Când suntem substimulați – plictisiți – începem să căutăm lucruri de făcut. Aici intervin diferențele și abilitățile individuale.

Experiența plictiselii ne îndeamnă să ne creștem nivelul de stimulare, fie că ne determină să luăm telefonul, să aprindem televizorul sau să ne uităm la un film pe laptop. 

Psihologul Linda Caldwell de la Universitatea Penn State susține că ultimele câteva generații de copii nu sunt pregătite pentru a-și folosi timpul liber în moduri care îi fac fericiți. Învățăm să găsim activități de care suntem pasionați, prin experiență – făcând lucruri care ne plac, observând că unele lucruri ne fac să ne simțim mai bine decât altele (ne place să jucăm kickball, să jucăm jocuri video sau să citim) și alegând să facem lucrurile pe care le considerăm distractive.