"Chiar dacă nu suntem în Grecia și pe meleaguri românești se consumă vara faimosul sos tzatziki cu iaurt/smântână, castraveți și usturoi. Fie că e vorba de salate, cartofi prăjiți, carne sau pește, gustul lui acrișor-răcoritor ne bucură simțurile și ajută digestia. Usturoiul nu mai are nevoie de prezentare, puterile lui antimicrobiene și antivirale l-au ridicat la rang de apărător al sănătății. Despre lactatele fermentate numai de bine, sunt cele mai banale alimente cu efect probiotic, consumate în mod regulat completează și refac coloniile de bacterii benefice din intestin.

Singura întrebare care rămâne este: ce fel de castraveți să folosim, proaspeți sau murați? Oamenii de știință ne vin în ajutor cu un studiu îmbucurător.

S-a analizat conținutul de colesterol și concentrația în produși de oxidare ai colesterolului din 3 tipuri de produse: smântână simplă, smântână cu castraveți proaspeți și smântâna cu castraveți murați în saramură. După ce sosurile au fost preparate, recipientele au fost ținute 3 săptămâni la frig și lumină pentru ca ingredientele să poată interacționa. Rezultatele? O scădere semnificativă a conținutului de colesterol din smântâna cu castraveți murați: de la 4,03g/kg grăsime la 3,44g/kg grăsime.

Produșii de oxidarea colesterolului se formează în timpul depozitării. După cele 3 săptămâni de păstrare s-a constatat că în smântâna simplă procentul lor s-a triplat, în timp ce în smântâna cu castraveți oxidarea a stagnat. Prin adăugarea de castraveți murați la smântână a crescut semnificativ activitatea antioxidantă. Efectele benefice sunt rezultatul sinergiei care se creează între produsele lactate și legume, dar mai ales procesului de fermentație lactică și coloniilor de bacterii cu bioeficiență crescută. Încă un argument/o recomandare în favoarea sănătății și imunității noastre: combinați bacteriile lactice din iaurt și smântână cu cele din murături! Merg de minune împreună”, a scris nutriționistul Mihaela Bilic, miercuri, pe contul său de Facebook.

Cum recunoști alimentele contrafăcute

"Prin definiție cuvântul “falsificat”înseamnă a produce un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela. În această situație, cel păcălit este afectat financiar, dă bani mulți pe ceva fără valoare. În cazul alimentelor, falsificarea are dublu impact: pe deoparte cheltuiești mult pe mâncare de calitate inferioară, iar consumul unor produse contrafăcute îți poate afecta sănătatea. 

Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul. Vinul și produsele alcoolice, brânzeturile și mezelurile sunt și ele frecvent contrafăcute. De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi, este nevoie de timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani. 

O altă condiție a produselor de calitate este ca ingredientele să provină din zone geografice speciale și să fie obținute după rețete tradiționale. Indicative precum “origine geografică protejată” sau “produs cu origine controlată” garantează calitatea și impun un preț pe măsură", spune Mihaela Bilic.

Citește mai departe>>