La aproape 8 luni de la declanșarea conflictului din Ucraina și confruntată cu o criză energetică care continuă să afecteze întreprinderile și gospodăriile, Uniunea Europeană este încă împărțită cu privire la modul de a face față creșterilor de prețuri.

Summitul aflat în desfășurare de la Bruxelles nu pare să poată rezolva impasul, în special cel privind una dintre măsurile cheie: plafonarea prețului gazului achiziționat en gros, scrie Europa Today.

În favoarea acestei măsuri, care ar limita prețul metanului achiziționat de la furnizori străini (fie natural sau lichefiat), există în prezent 15 țări UE din 27.

În special, sunt Franța, Italia, Spania și Portugalia, adică patru dintre cele mai populate cinci state din Uniune. Lipsește doar unul: Germania. 

Pentru Berlin, cel mai important lucru în acest moment este să ne asigurăm că livrările de gaze nu se opresc, oriunde ajung și cu orice preț: cuferele germane au suficient spațiu pentru a rezista impactului creșterilor, spre deosebire de țările din sud.

Sectorul industrial nu a putut rezista unei crize de aprovizionare. ”O limită de preț decisă din punct de vedere politic pentru achiziționarea de gaz presupune riscul ca producătorii să-și vândă apoi gazul în altă parte și ca, în cele din urmă, noi europenii să nu primim mai mult gaz, ci mai puțin”, a clarificat public Scholz înainte de a se îndrepta către dificilul summit de la Bruxelles. 

La același nivel Țările de Jos afirmă că ”Trebuie să ne asigurăm că fluxurile de gaze continuă”, a spus premierul Mark Rutte, dar și Austria, Suedia, Finlanda, Irlanda, Estonia, Cipru și Ungaria se împotrivesc plafonării prețurilor.

Dacă pentru cei mai mulți dintre ei este o chestiune de aprovizionare, pentru Budapesta există și întrebarea Rusiei: ”Cel mai recent plan de la Bruxelles privind plafonul UE al prețului gazului este echivalent cu un embargo total pe gaz. Sinuciderea economică nu va ajuta Ucraina”, a spus Viktor Orban.

Dar, așa cum am spus, opoziția față de plafonul de preț vine și din exterior, și nu numai din Rusia, care a amenințat deja cu represalii dacă măsura ar fi adoptată. Chiar și printre acei parteneri pe care președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, i-a definit drept ”de încredere” pentru securitatea energetică, ipoteza unui plafon al prețului cu care își vând gazul în Europa nu îi place.

Există, de exemplu, Norvegia, care a devenit primul furnizor de gaze către UE, care prin vocea premierului său, Jonas Gahr Store, a declarat că plafonul de preț ar putea fi contrafășurat pentru Uniunea Europeană.

Pentru Store, prețurile mari nu sunt vina Oslo-ului, ci lipsa de gaze și mișcările Rusiei. Cel mai bun mod al Norvegiei de a ajuta UE este să producă și să exporte mai mult gaz, așa cum a făcut deja de la începutul războiului din Ucraina: ”Fără această creștere, prețurile ar fi fost și mai mari”, a amintit el.

Un discurs care s-ar putea aplica și Statelor Unite, care și-au dublat vânzările de GNL către UE și care, prin urmare, în urma raționamentului Store, a dat o mână de ajutor UE atât pentru a garanta aprovizionarea pentru iarnă, cât și pentru a calma prețurile.