11 incendii majore, precum şi o serie de incendii mai mici au distrus aproximativ 55.000 de hectare de teren din 2017 şi până la sfârşitul lunii iulie. Datele au fost ţinute în urma analizelor venite de la hărţile serviciului satelitar pentru observarea pământului "COPERNICUS" al Uniunii Europene. Experţii au menţionat în mod explicit schimbările climatice drept cauza incendiilor în s-a făcut o conexiune între vremea extremă şi incendii. Multe dintre destinaţiile greceşti de suferit în urma anulării rezervărilor pe fondul incendiilor de vegetaţie, economia locală va fi puternic afectată şi acum se caută soluţii. O variantă ar fi prelungirea sezonului turistic. 

Un studiu realizat recent de grupul Băncii Naţionale a Greciei pentru sectorul turistic, după incendiile devastatoare din insula Rhodos şi din multe alte regiuni turistice ale ţării lansează mesaje optimiste că sezonul turistic poate fi salvat, totuşi, şi cu ajutorul prelungirii lui. În ciuda redresării lente a turismului rutier şi a concurenţei puternice cu destinaţii mature, precum cea din Turcia, dar şi cele emergente, precum Albania, Grecia a reuşit să îşi păstreze intactă cota pe piaţa turistică mediteraneană, la aproximativ 13% în primele 12 luni. Semnalele de la începutul acestei veri au fost pozitive, arătând o uşoară prioritate a Greciei faţă de destinaţii concurente în zboruri, dar şi în preferinţa relativ mare din partea turiştilor independenţi, dar, ulterior, condiţiile meteo au frânat acest trend.

Insula Rhodos, cel mai puternic afectată recent de incendiul devastator de anul acesta, ar putea avea o pierdere de 1% a rezervărilor, contribuind cu 15% la veniturile aduse din turism bugetului de stat, dar, fără îndoială, pagubele uriaşe suportate vor fi resimţite foarte puternic în economia locală. Totuşi, în ciuda acestei presiuni imaginea excelentă a ospitalităţii de care au dat dovadă locuitori insulei în zilele tragice ale incendiului, se pare că au salvat reputaţia atât cea a Greciei, cât şi a insulei, menţinând nivelul ridicat al sosirilor în insulă şi în perioada post-incendiu până la finele lunii octombrie. În plan general, mai mult decât incendiile şi decât efectul inflaţiei, care a dus la o reducere a numărului de zile de vacanţă, condiţiile extreme de căldură creează şi în cazul Greciei condiţii de incertitudine în rândul vizitatorilor străini, fapt ce duce treptat la diferenţiere a destinaţiilor turistice în timp. Studiul scoate în evidenţă noile tendinţe legate de efectele schimbărilor climatice şi de preferinţele turiştilor în perioada post-pandemie pentru destinaţiile mai puţin saturate şi mai puţin aglomerate. În practică, aceste schimbări par să ducă treptat la trasarea unei noi hărţi turistice, schimbarea sezonalităţii şi apariţia de noi destinaţii turistice. Primele semnale sunt deja vizibile încă în acest an, iar destinaţiile şi perioadele care se vor remarca prin dinamica lor este posibil să fie în curând cu totul altele decât cele frecventate şi cunoscute până anul acesta, arată Rador.