Zemithang se află în statul indian Arunachal Pradesh, în extremitatea nord-estică a țării, pe care China îl consideră aproape în întregime "sudul Tibetului", aflat sub suveranitatea sa. Iar atunci când Beijingul a anunțat luna trecută că Zemithang se numește acum "Bangqin" și a redenumit alte zece situri din statul indian, New Delhi a reacționat.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, Arindam Bagchi, a reafirmat imediat că Arunachal Pradesh "este, a fost și va fi întotdeauna parte integrantă și inalienabilă a Indiei". "Încercările de a inventa nume nu vor schimba această realitate", a spus el.

Cei doi mari vecini asiatici au purtat un război în 1962 pentru "linia de control real" de 3.500 de kilometri dintre ei, care este disputată și în prezent, cu ciocniri sporadice și manevre diplomatice regulate. Cu o cultură predominant tibetană, Arunachal Pradesh este un teritoriu greu de combătut, cu trecători montane la 4.750 de metri deasupra nivelului mării, acoperite de zăpadă până în luna mai, și păduri dese în partea inferioară. În prezent, ambele puteri nucleare sunt angajate în campanii majore de construcție pentru a-și consolida pozițiile.

Anunțurile Beijingului nu vor schimba nimic

Satul Zemithang și Tawang, principalul oraș din district - unde se află cea mai mare și mai veche mănăstire budistă tibetană după Lhasa - au fost cucerite în 1962 de trupele chineze, care au provocat o înfrângere umilitoare trupelor indiene înainte de a se retrage. Ofițerul armatei indiene însărcinat cu prevenirea unei repetări este generalul de brigadă N.M. Bendigeri, care conduce mii de soldați cu baza în Tawang. Sute dintre oamenii săi s-au confruntat cu forțele chineze în decembrie.

În iunie 2020, o confruntare corp la corp la granița dintre Tibet și regiunea indiană Ladakh s-a soldat cu cel puțin 20 de soldați indieni și patru chinezi morți. 

Bendigeri a declarat că anunțurile Beijingului "nu vor schimba nimic aici". Dar, în realitate, manevrele chinezești schimbă profund această regiune odată neglijată și izolată.

Îngrijorat de dezvoltarea civilă și militară crescută a Chinei pe partea cealaltă, guvernul premierului Narendra Modi a investit miliarde de dolari în proiecte ambițioase pentru a consolida prezența civilă și a instala noi batalioane paramilitare. India a desfășurat rachete de croazieră, tunuri, Chinooks, elicoptere de transport fabricate în SUA și drone.

Dar India este, de asemenea, membră a Organizației de Cooperare de la Shanghai, alături de China și Rusia, pe care o prezidează în prezent. În această calitate, ea a găzduit zilele trecute o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul grupului în stațiunea Goa, în sudul țării. În același timp, confruntată cu afirmarea unei puteri chinezești sporite sub conducerea lui Xi Jinping, India s-a alăturat alianței "Quad" alături de SUA, Australia și Japonia.

Sate fantomă cu dublă utilizare

La scurt timp după anunțul Beijingului privind Zeminthang, puternicul ministru indian de interne Amit Shah a lansat un program de 585 de milioane de dolari numit "sate vibrante" pentru civilii care trăiesc de-a lungul frontierei.

"India vrea pace cu toată lumea. Dar nimănui nu i se va permite să invadeze un centimetru din teritoriul țării noastre", a avertizat Shah în Kibithoo, unul dintre primele sate din Arunachal Pradesh invadate de chinezi în 1962.

New Delhi a fost alarmat de eforturile vecinului său de a dezvolta "xiaokang" (sate bogate, în mandarină) de-a lungul liniei de control. Dl Bendigeri se teme că acestea sunt "sate fantomă cu dublă utilizare" și că Armata Populară de Eliberare (APL) le va folosi în caz de conflict, așa cum a făcut Beijingul prin construirea de insule artificiale militarizate în Marea Chinei de Sud.

Acest lucru se datorează faptului că, din punctul de vedere al reacție, capacitatea Indiei este limitată, cu un buget militar aproape un sfert din cel al Chinei, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace, SIPRI, de la Stockholm.

Iar New Delhi nu poate forța civilii să rămână în zonele afectate, în ciuda noilor proiecte de infrastructură și de drumuri din acest stat. Proiectul emblematic este tunelul Sela Pass, la o altitudine de 4.000 de metri, care va fi cel mai lung din lume, potrivit colonelului Ravikant Tiwari de la Border Roads Organisation. Acesta va oferi "conectivitate în orice vreme", spune el, și "va consolida infrastructura strategică de apărare", unde drumul existent este tăiat în mod regulat în fiecare iarnă.