Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 6,05% pe an, de la 6,01% pe an, vineri, un nivel similar fiind înregistrat în data de 31 decembrie 2012, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României.

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,17% pe an, de la 6,16% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,36% pe an, de la 6,34% pe an anterior. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

Pe cine afectează

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. ROBOR a fost introdus în 2010 și este indicatorul cel mai des utilizat în calcularea dobânzilor creditelor luate în lei în țara noastră. În funcție de acest indice, toate băncile stabilesc ratelor lunare pe care vor trebui să le plătească cei ce au credite variabile în derulare, luate în lei înainte de mai 2019.

Ce influențează evoluția indicelui

Există mai mulți factori care influențează creșterea indicatorului ROBOR. Creșterea inflației, scăderea lichidității din piață, incertitudinea în ceea ce privește politicile adoptate de către Ministerul Finanțelor Publice – toate acestea pot influența pozitiv și/sau negativ evoluția indicelui ROBOR. Din păcate, în ultima vreme, rata inflației a înregistrat o evoluție ascendentă, trend care pare să se păstreze și în viitor. Creșterile salariale nu au făcut decât să crească apetitul de cumpărare al românilor, fapt care se traduce prin scumpirea tuturor articolelor de pe piață și, automat, în deprecierea puterii de cumpărare a leului, rezultând creșterea inflației.