Profesorul de macroeconomie a spus că rezultatele ne pun în situația de a plânge cu un ochi și de a râde cu celălalt. Acesta a subliniat că această creștere se bazează de fapt pe explozia inflației: ”Adică avem aici o explicație cât se poate de simplă! Inflația a ridicat acești indicatori și avem o creștere. Pe de altă parte eu nu aș nega nici faptul că această plafonare a prețului energiei, pe care nu o consider o rezolvare ci doar o amânare, a dat totuși o anumită stabilitate în evaluarea business-ului și a business planurilor”, a afirmat analistul și a continuat spunând că: ”Deci a fost un element care a dat cumva posibilitate economiei reale să plece pe o bază stabilă, să nu mai aibă incertitudini de la o lună la alta și asta a contribuit și la rezultate mai bune”.

Profesorul a amintit că: ”În rest trebuie să vedem că, pe de altă parte, toți care analizează economia României au o părere total diferită. Că economia României cade, nu se dezvoltă, nu are ritmul de natură să ne dea speranța că 2023 va fi un an bun. Prima a fost Banca Mondială, apoi Fondul Monetar iar acum Uniunea Europeană, care e cea mai aproape de noi. Aceasta din urmă spunea foarte clar că vom avea o cădere importantă a ritmului în 2023. Ceva mai mult de 2 și ceva la sută”.

Ce înseamnă creșterea semnalată de INS

Revenind la datele INS profesorul Mircea Coșea a spus că ”pe trimestrul întâi avem statistic o creștere dar acest lucru nu este o garanție că acest an va menține această creștere, din contră. Deocamdată suntem în situația în care prevedem o cădere al acestui ritm, începând chiar cu trimestrul al doilea. În trimestrul al treilea probabil că situația va fi și mai dificilă pentru că atunci o să fie vârful efectului negativ al inflației varianta din interior, dar mai ales din exterior, și va apărea o situație cât se poate de neplăcută vom da într-o criză de lichiditate, adică oamenii nu vor mai avea bani”.

Mircea Coșea a continuat analiza spunând că: ”Lefurile și salariile nu cresc, și nu au cum să crească până la acea dată. În schimb, prețurile, impozitele, taxele, tarifele toate au crescut, primele de asigurare la mașini scad, deci nu mai sunt bani. Asta va însemna o cădere a comerțului, și aici diferențiat, pentru că vom avea o cădere a consumului pe ansamblu, dar o creștere a comerțului online, însă pe ansamblu, consumul va scădea”

Profesorul în științe economice a concluzionat ideea spunând că: ”Deci, ne așteptăm, sau eu mă aștept, ca la sfârșitul verii, începutul toamnei, să fie cel mai grav moment al economiei, în condițiile în care nu se iau măsuri, ori măsuri nu se mai pot lua ca să aibă efect la acea data, pentru că e prea târziu. Deci nu putem să spunem că acest succes, între ghilimele, al trimestrului 1 este o garanție că România va avea un succes la fel de strălucit pe tot anul. Din contra, eu cred că ceea ce prognozează Uniunea Europeană este corect. Nu vom avea o creștere mai mare de 2%. Eu chiar cred, poate să nu fie așa, dar nu pot să nu declar asta, o spun încă de pe acum: Cred că vom avea o creștere care se va situa în jur de 1 % doar, cu plus sau minus. E un an foarte dificil, cel mai dificil probabil din această criză. Citește tot materialul pe DCBusiness