Cercetătorii au descoperit mecanismul prin care aceste primate pot adopta o postură verticală fără a-şi întrerupe ritmul de mers, potrivit Agerpres.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, concluziile lor, publicate în Journal of Experimental Biology, sugerează că în timp ce capacitatea de deplasare pe două picioare - cunoscut sub numele de mers biped - este una dintre caracteristicile fizice definitorii ale omului, nu reprezintă o performanţă atât de provocatoare cum era considerată anterior.

"Cred că una dintre concluziile importante la care am ajuns după toată munca noastră şi a altora este aceea că a fi o fiinţă bipedă, cel puţin într-o oarecare măsură, nu este probabil atât de dificil cum credeam", a declarat pentru agenţia PA Media unul dintre autorii studiului, Kris D'Aout, de la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie.

"În urmă cu câteva decenii, credeam că suntem singurii bipezi şi, prin urmare, că acest lucru e ceva foarte, foarte special. Însă, acest studiu realizat pe un non-biped (...) demonstrează că, de fapt, este destul de fezabil să se poată face tranziţia de la patru la două picioare - nici măcar nu e nevoie să încetineşti", a adăugat cercetătorul.

Studiul

Pentru studiul lor, cercetătorii au filmat zece babuini măslinii de diferite vârste, de la sugari până la adulţi maturi, de ambele sexe.

Cercetătorii au folosit sunete, muzică, hrană şi oglinzi pentru a convinge babuinii să meargă în poziţie verticală pentru a le putea filma mişcările.

Echipa a analizat apoi imaginile video, reducând mişcarea la 15 segmente ale corpului - inclusiv capul, corpul, braţele şi picioarele.

Cercetătorii au analizat fiecare cadru pentru a studia modul în care se mişca întregul corp pe măsură ce fiecare babuin făcea trecerea în poziţie verticală în mai puţin de o secundă.

"Aceste tranziţii păreau foarte naturale, fără a necesita nicio atenţie specială sau vreun efort deosebit din partea animalului", a declarat Peter Aerts, de la Universitatea din Antwerp, Belgia, unul dintre autorii studiului.

Oamenii de ştiinţă au calculat apoi energia necesară pentru ca babuinii să facă trecerea la mersul pe membrele posterioare. Ei au constatat că în timp ce animalele făceau tranziţia către deplasarea bipedă consumul lor de energie s-a triplat, însă necesarul energetic total era încă foarte mic.

"Acest lucru dovedeşte că premisele pentru a deveni un biped obişnuit sunt prezente la multe animale şi că noi, oamenii, n-am făcut altceva decât să exploatăm această nişă de-a lungul a câteva milioane de ani", a precizat D'Aout.

"Am devenit foarte buni la asta şi mult mai eficace şi eficienţi comparativ cu alte animale, însă capacitatea înnăscută de a fi biped este ceva prezent la multe animale şi la toate primatele", a adăugat cercetătorul.