Telescopul James-Webb (JWST), operaţional din iulie 2022, a putut explora această regiune puţin cunoscută datorită instrumentului său NIRCam şi viziunii sale puternice în infraroşu, o lungime de unde invizibilă pentru ochiul uman şi care permite cercetări cu mult timp în trecut, relatează Agerpres.

Instrumentul a descoperit şase galaxii mult mai masive decât se estima în acest Univers primordial, potrivit studiului. Două dintre ele fuseseră deja indicate de telescopul Hubble, dar trecuseră neobservate, deoarece lumina emisă era slabă.

Conform interpretării noilor imagini JWST, aceste şase galaxii - numite "candidate" în acest stadiu deoarece descoperirea va trebui confirmată prin măsurători spectroscopice - conţin mult mai multe stele decât se estima. Una dintre ele ar conţine până la 100 de miliarde de stele.

"Este cam de dimensiunea Căii Lactee, ceea ce este o nebunie", a declarat pentru AFP Ivo Labbé, autor al studiului.

Galaxia noastră a avut nevoie de 13,8 miliarde de ani pentru a forma acest număr de stele, când această galaxie tânără ar fi avut la fel de mult în doar 700 de milioane de ani "de 20 de ori mai repede", a remarcat acest cercătator de la Universitatea de Tehnologie din Swinburne, în Australia.

Astfel de galaxii îndepărtate de această dimensiune nu îşi au locul în modelul cosmologic actual care încearcă să înţeleagă structurarea Universului. "Teoria ne spune că în acele epoci timpurii galaxiile erau foarte mici şi creşteau foarte lent. De obicei, te-ai putea aştepta să fie de 10 până la 100 de ori mai mici în ceea ce priveşte numărul de stele", a explicat astrofizicianul.

Care este problema? Suspectul ar putea fi materia întunecată, materia invizibilă misterioasă care populează Universul. Deşi oamenii de ştiinţă nu o pot detecta, ei îi cunosc destul de bine comportamentul şi ştiu că are un rol cheie în formarea galaxiilor.

"Materia întunecată trebuie 'să se potrivească' pentru a forma un halou care să atragă spre ea gazul din care se vor naşte stelele", afirmă profesorul Labbé. Cu toate acestea, acest proces de "coagulare" se presupune ca va dura mult timp.

S-ar părea deci că "lucrurile s-au accelerat în mod deosebit" în acest Univers primordial, care ar fi fost "mai eficient decât am crezut" pentru a crea stele, comentează David Elbaz, astrofizician la Comisia pentru Energie Atomică (CEA).

Acest lucru s-ar putea explica prin procesul de expansiune a Universului care se accelerează mai repede decât se credea, notează cercetătorul implicat în programul de observare a telescopului dezvoltat de NASA.

Telescopul spaţial european Euclid, care urmează să fie lansat pe orbită în această vară în încercarea de a dezvălui secretele materiei întunecate ar trebui să contribuie la dezlegarea misterului, a conchis David Elbaz.