Un șir de experimente de laborator a descoperit că atunci când oamenii adorm după ce consumă alcool la presiunile scăzute ale aerului, tipice zborurilor cu avionul, nivelul de oxigen din sânge scade la valori îngrijorătoare, iar ritmul cardiac crește chiar și în rândul persoanelor sănătoase și tinere, potrivit raportului publicat luni în revista Thorax, scrie NBC.

Noua cercetare ar trebui să îi determine pe pasagerii liniilor aeriene care obișnuiesc să bea în timpul zborului să se regândească, a declarat co-autorul studiului Dr. Eva-Maria Elmenhorst, director adjunct al departamentului de cercetare a somnului și factorilor umani de la Institutul de Medicină Aerospațială din cadrul Centrului Aerospațial German din Köln.

Chiar și fără să consumăm alcool, zborurile comerciale pot fi solicitante pentru organism. Aerul uscat din cabină poate provoca deshidratarea, iar lipsa de mobilitate din cauza spațiului mic din scaune poate duce uneori la formarea cheagurilor de sânge la picioare. La altitudini de croazieră, presiunea din cabină este setată la valori simulate între 1800 și 2400 de metri deasupra nivelului mării, ceea ce poate contribui la scăderea saturației oxigenului din sânge. Pe măsură ce presiunea aerului scade, cantitatea de oxigen pe care o persoană o inspiră cu fiecare respirație, de asemenea, scade, potrivit National Institutes of Health.

Oamenii de știință germani se așteptau ca și consumul de alcool la presiune atmosferică scăzută să aibă un efect asupra oamenilor, însă „am fost surprinși să vedem că efectul a fost atât de puternic”, a spus Elmenhorst, sfătuindu-i pe pasageri: „Vă rugăm nu consumați alcool pe timpul zborului”.

În timp ce la tineri și persoanele sănătoase consumul de alcool în timpul zborului cel mai probabil nu va duce la probleme cardiace serioase, la alții „scăderea saturației oxigenului împreună cu creșterea ritmului cardiac ar putea exacerba afecțiuni medicale preexistente”, a spus Elmenhorst.

„Saturația oxigenului a scăzut la valori destul de scăzute în timpul somnului”, a spus ea. „Acesta este motivul pentru care aș recomanda evitarea consumului de alcool chiar și persoanelor sănătoase.”

Pentru studiu, 48 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: Jumătate urmau să meargă la un laborator de somn cu presiune a aerului la nivelul mării, în timp ce cealaltă jumătate urma să doarmă într-o cameră de altitudine care imita presiunea aerului întâlnită în avioane la altitudini de croazieră.

Câte 12 persoane din fiecare grup au dormit timp de patru ore după ce au consumat echivalentul a două doze de bere sau două pahare de vin, în timp ce celelalte 12 persoane au dormit după ce nu au consumat alcool. După o pauză de două zile, procedura a fost inversată, astfel încât cei care consumaseră alcool înainte de somn acum să doarmă fără alcool la bord și invers.

Oamenii care au băut înainte de a adormi în camera de altitudine au avut în medie o scădere a saturației oxigenului din sânge la 85%, în timp ce ritmul cardiac a crescut pentru a compensa nivelurile mai scăzute de oxigen la o medie de aproape 88 de bătăi pe minut.

Acest lucru se compară cu o scădere a saturației oxigenului din sânge la 95% și o creștere a ritmului cardiac la 77 de bătăi pe minut la persoanele care au consumat alcool la nivelul mării înainte de a adormi.

Un nivel de saturație a oxigenului de 95% până la 100% este considerat normal pentru adulții și copiii sănătoși, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Experții spun că o scădere a saturației oxigenului sub 90% este îngrijorătoare.

Un nivel sub 90% ar fi problematic, a declarat Dr. Deepak Bhatt, directorul Spitalului de Cardiologie Mount Sinai Fuster din New York.

„De ani de zile le spun pacienților mei să nu bea în timpul zborurilor”, a spus Bhatt. „Acest studiu mă face mai încrezător în acest sfat.”

La o persoană cu boli de inimă, combinația efectelor descrise în studiu ar putea declanșa probleme cardiovasculare grave, cum ar fi un infarct, un accident vascular cerebral sau formarea cheagurilor de sânge, a spus Bhatt.

Noul studiu este „important având în vedere numărul de oameni care zboară pe plan internațional”, a spus Mariann Piano, profesor de nursing și cercetătoare care a studiat impactul alcoolului asupra sănătății inimii la Centrul Medical al Universității Vanderbilt din Nashville. Zborurile mai lungi i-ar putea expune pe cei care beau la un risc mai mare.

„Ceea ce am găsit îngrijorător a fost scăderea saturației oxigenului”, a spus Piano. „Se apropia de un nivel foarte anormal care ar putea compromite livrarea oxigenului către țesuturile corpului.”

Impactul asupra persoanelor cu boală pulmonară obstructiva cronică ar fi deosebit de îngrijorător, a spus Piano. „Ei au valori mai scăzute ale saturației oxigenului la bază”, a spus ea.

În timp ce tinerii sănătoși probabil nu prezintă un risc serios, acest studiu sugerează că persoanele cu afecțiuni cardiorespiratorii subiacente ar trebui „să evite alcoolul când zboară”, a declarat Dr. Prashant Vaishnava, cardiolog și profesor asistent de medicină la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons din New York.

Pentru persoanele fără probleme de sănătate care și-ar dori cu adevărat o bere sau un pahar de vin în timpul unui zbor, „ar trebui să fie conservatoare și să se limiteze probabil la cel mult o singură băutură”, a spus Vaishnava.